Despre campanie
“Viața fără tutun e mereu mai frumoasă” este o campanie educațională care își propune să sprijine persoanele fumătoare în primul și cel mai important pas: decizia de a renunța.
Renunțarea la fumat nu este doar o chestiune de voință, ci un proces complex, influențat de obiceiuri, emoții și contexte de zi cu zi. De aceea, această campanie vorbește despre ce câștigi atunci când renunți: mai multă energie, relații mai bune, o stare de bine reală și o viață trăită mai conștient.
Momentul contează. Tot mai mulți oameni se gândesc să renunțe la fumat, dar nu știu de unde să înceapă sau ce opțiuni au. Informația corectă și sprijinul potrivit pot face diferența între o intenție și un pas concret.
Adevărul despre fumat în cifre
Ești pregătit(ă) să renunți la fumat?
Răspunde la câteva întrebări simple și află ce spune despre tine modul în care privești fumatul și renunțarea la acest obicei.
La finalul testului vei afla unde te afli pe drumul renunțării la fumat.
Nu ești singur!
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) tabagismul este o boală.
Farmacistul sau medicul te poate consilia în decizia ta de a renunța la fumat!
Ia decizia acum!
Specialiștii răspund
Sfaturi și explicații esențiale despre dependență, riscuri și renunțare.
Urmărește-i pe prof. dr. Florin Mihălțan și pe psihoterapeutul Diana Stănculeanu într-o serie de materiale video în care explică pe înțelesul tuturor riscurile reale ale fumatului, mecanismul dependenței și cele mai eficiente metode de renunțare.
-
Este medic șef secție la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, președinte al Societății Române de Pneumologie și una dintre cele mai respectate voci din România în domeniul controlului tabagismului.
A inițiat în 1994 primul cabinet de consiliere a fumătorilor din țară, marcând un moment esențial în dezvoltarea serviciilor dedicate renunțării la fumat. De-a lungul carierei, a desfășurat numeroase activități clinice, educaționale și de advocacy, contribuind semnificativ la prevenția și tratarea dependenței de tutun.
-
Este psihoterapeut și expert național în sănătate mintală, cu experiență în lucrul cu copii, adolescenți și familii.
A coordonat timp de 10 ani programul de protecție a copilului în organizația Salvați Copiii, iar în prezent activează în cadrul Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, unde formează profesioniști din domeniu.
Cu pregătire internațională în educație parentală și colaborări cu numeroase ONG-uri, este formator al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie și autor al platformei paginadepsihologie.ro.
Cum se instalează, de fapt, dependența de nicotină?
Află cum o singură țigară poate declanșa un întreg lanț de reacții în creier: creșterea cu până la 40% a dopaminei, formarea asocierilor emoționale și apariția toleranței care te împinge să fumezi tot mai des. Diana Stănculeanu explică pe scurt cum se formează mecanismul adictiv și de ce renunțarea devine atât de dificilă pe cont propriu.
Această explicație este oferită de Diana Stănculeanu, psihoterapeut.
Mecanismul este documentat și în literatura științifică publicată în Addiction Science & Clinical Practice, disponibilă prin PubMed Central (National Library of Medicine – NIH).
De ce este renunțarea la fumat atât de grea?
Nicotina ajunge în creier în 7 secunde și declanșează o adevărată „furtună” de receptori care cer din ce în ce mai mult. Prof. Dr. Mihălțan explică cum, în timp, corpul se obișnuiește cu nicotina și are nevoie de doze tot mai mari pentru a produce același efect, cum apare sevrajul și de ce un fumător nu caută doar nicotina, ci și ritualul, emoțiile și contextul social.
Această explicație este oferită de Prof. Dr. Florin Mihălțan, medic pneumolog.
Mecanismele legate de activarea receptorilor nicotinici și dezvoltarea dependenței sunt documentate în Neurobiology of Nicotine Dependence, iar rolul gesturilor și al ritualului fumatului este descris în Smoking-related Gestures and Anxiety, ambele disponibile prin PubMed Central (National Library of Medicine – NIH).
Cum arată procesul real de renunțare la fumat?
Află ce se întâmplă în organism atunci când oprești nicotina: de la primele 24–48 de ore pline de disconfort, până la momentul în care simptomele încep să scadă și corpul își recapătă echilibrul. Vezi de ce primele zile sunt cele mai grele, ce reacții sunt normale și mai ales cât de repede apar primele beneficii după ce stingi ultima țigară.
De asemenea, descoperă și ce terapii și tratamente pot reduce disconfortul și pot face renunțarea la fumat mai ușor de gestionat.
Această explicație este oferită de Prof. Dr. Florin Mihălțan, medic pneumolog.
Rolul terapiilor și tratamentelor în reducerea disconfortului și creșterea șanselor de renunțare la fumat este documentat în WHO clinical treatment guideline for tobacco cessation in adults (World Health Organization, 2024).
Ce rol au tehnicile psihologice în renunțarea la fumat?
Află strategiile de renunțare la fumat din perspectivă psihoterapeutică: de la terapia cognitiv-comportamentală și interviul motivațional, până la tehnicile care te ajută să gestionezi stresul și sevrajul. Vezi de ce aceste intervenții reduc riscul de recădere și cum pot transforma renunțarea la fumat într-un proces mult mai stabil și sustenabil.
Această explicație este oferită de Diana Stănculeanu, psihoterapeut.
Rolul intervențiilor psihologice în renunțarea la fumat este documentat în literatura științifică publicată în Cochrane Database of Systematic Reviews, prin lucrările Motivational Interviewing for Smoking Cessation și Individual Behavioural Counselling for Smoking Cessation.
Mituri despre renunțarea la fumat
Renunțarea la fumat este înconjurată de multe mituri care pot deruta.
În acest videoclip, psihoterapeutul Diana Stănculeanu explică ce este real, ce este fals și cum ne afectează cu adevărat aceste mituri.
Informațiile sunt susținute de datele oficiale publicate de NHS Inform – Myths around stopping smoking, care demontează cele mai frecvente mituri despre renunțarea la fumat și explică procesele reale implicate în acest demers.
-
![Mit1]()
Realitate
Comportamentul de fumat este susținut de factori biologici, emoționali și sociali. Sevrajul, stresul și asocierile zilnice fac renunțarea mult mai dificilă decât simpla „voință”.
-
![Mit2]()
Realitate
Indiferent de moment, renunțarea la fumat aduce beneficii pentru sănătate. Nu există „prea târziu”, riscurile scad chiar și după mulți ani de consum.
-
![Mit3]()
Realitate
Creșterea în greutate apare când mâncarea este folosită pentru a regla emoțiile din sevraj. Cu ghidaj psihologic și strategii sănătoase de gestionare a stresului, renunțarea NU duce automat la îngrășare.
-
![Mit4]()
Realitate
Recăderea este normală în orice proces de schimbare. Ea nu indică eșec, ci oferă informații utile despre declanșatori și nevoile reale, ajutând la ajustarea strategiei de renunțare.
Țigările electronice
Cât sunt de sigure și de ce îi atrag atât de mult pe tineri?
Deși sunt promovate drept o alternativă mai sigură la țigările clasice, dispozitivele electronice de fumat ascund riscuri importante pentru sănătate. În același timp, designul lor modern și aromele atractive creează o imagine fals inofensivă, mai ales în rândul tinerilor.
Ce riscuri reale ascund țigările electronice?
De ce dispozitivele de vaping NU sunt lipsite de pericole.
Cum afectează nicotina organismul în același mod ca țigările clasice.
Ce tipuri de afecțiuni au început deja să apară la consumatori.
De ce dependența se menține identic.
De ce îi atrag atât de mult pe adolescenți țigările electronice?
Dispozitivele sunt percepute ca accesorii sociale, ca un obiect cool.
Aromele (fructe, mentă etc.) creează senzația falsă de „produs inofensiv”.
Mirosul plăcut și gustul dulce maschează riscurile reale.
Asocierea cu „stilul de viață modern” consolidează comportamentul.
Vapingul trece rapid de la experiență la dependență.
Țigările electronice nu rezolvă dependența, o mută într-o altă formă, uneori și mai atractivă pentru tineri. Află din videoclipurile experților care sunt riscurile reale și ce poți face pentru a le preveni.
Această explicație este oferită de Prof. Dr. Florin Mihălțan și psihoterapeutul Diana Stănculeanu.
Informațiile privind riscurile reale ale țigărilor electronice, atracția pentru tineri și efectele asupra sănătății sunt susținute de materialele oficiale World Health Organization (WHO) – E-cigarettes are harmful to health și Tobacco: E-cigarettes (Questions and Answers), precum și de Centers for Disease Control and Prevention (CDC) – Health Effects of E-cigarettes și E-Cigarette Use Among Youth.
Renunți la fumat doar pentru tine
-
![După 20 de minute]()
După 20 de minute
Ritmul cardiac revine la normal
-
![După 12 ore]()
După 12 ore
Nivelul de monoxid de carbon din sânge revine la normal
-
![După 2 săptămâni până la 3 luni]()
După 2 săptămâni până la 3 luni
Funcția pulmonară se îmbunătățește și riscul de infarct miocardic începe să scadă
-
![După 1–9 luni]()
După 1–9 luni
Tusea scade, iar capacitatea respiratorie crește
-
![După 1 an]()
După 1 an
Riscul de boală coronariană scade la jumătate (comparativ cu persoanele care continuă să fumeze)
-
![După 5 ani]()
După 5 ani
Riscul de accident vascular cerebral scade, iar după 5-15 ani ajunge la nivelul observat la persoanele care nu au fumat niciodată
-
![După 10 ani]()
După 10 ani
Riscul de cancer pulmonar scade la jumătate (comparativ cu cei care continuă să fumeze), iar riscul de a dezvolta cancer la nivelul gurii, gâtului, esofagului, vezicii urinare, rinichilor și pancreasului este și el redus
-
![După 15 ani]()
După 15 ani
Riscul de boală coronariană devine similar cu cel al persoanelor care nu au fumat niciodată
Conform National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion (U.S.), Office on Smoking and Health. (2004). Within 20 minutes of quitting. United States Public Health Service, Office of the Surgeon General. https://stacks.cdc.gov/view/cdc/41642
Întreabă farmacistul despre renunțarea la fumat!
Întreabă farmacistul despre renunțarea la fumat!
Povestea unui fost fumător care a reușit
Alex a fumat câte un pachet pe zi timp de 15 ani. Fumatul i-a afectat suflul, energia și munca pe scenă, iar tusea și oboseala apăruseră zilnic.
După aproape un an în care a analizat conștient fiecare țigară, a luat decizia să se lase. A schimbat rutina, a făcut sport, a practicat respirație profundă și a evitat situațiile care declanșau pofta de fumat.
Astăzi, după un an și jumătate fără țigări, își simte din nou energia, somnul și concentrarea la niveluri pe care nu le mai avea de ani de zile.
„Fiți răbdători, fiți îngăduitori cu voi înșivă. Fiecare zi fără fumat este o victorie.
Și nu ezitați să cereți ajutorul profesioniștilor și să căutați susținere.”
Testimonial Alex, fost fumător
-
Centers for Disease Control and Prevention. (2024). E-cigarette use among youth. U.S. Department of Health and Human Services. https://www.cdc.gov/tobacco/e-cigarettes/youth.html
Centers for Disease Control and Prevention. (2025). Health effects of vaping. U.S. Department of Health and Human Services. https://www.cdc.gov/tobacco/e-cigarettes/health-effects.html
D'Souza, M. S., & Markou, A. (2011). Neuronal mechanisms underlying development of nicotine dependence: implications for novel smoking-cessation treatments. Addiction science & clinical practice, 6(1), 4–16.
European Commission. (n.d.). Tobacco overview. https://health.ec.europa.eu/tobacco/overview_en
Formare Medicală. (2024). INSP: Consumul de tutun este principala cauză prevenibilă de deces în lume. https://www.formaremedicala.ro/insp-consumul-de-tutun-este-principala-cauza-prevenibila-de-deces-in-lume/
Formare Medicală. (2025). România respiră curat – campania INSP care îi provoacă pe tineri să spună „nu” tutunului. https://www.formaremedicala.ro/romania-respira-curat-campania-insp-care-ii-provoaca-pe-tineri-sa-spuna-nu-tutunului/
Global State of Tobacco Harm Reduction. (2025). Tobacco smoking in Romania. https://gsthr.org/countries/profile/rou/1/
Lancaster, T., & Stead, L. F. (2017). Individual behavioural counselling for smoking cessation. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2017(3), CD001292. https://doi.org/10.1002/14651858.CD001292.pub3
Lindson, N., Thompson, T. P., Ferrey, A., Lambert, J. D., & Aveyard, P. (2019). Motivational interviewing for smoking cessation. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2019(7), CD006936. https://doi.org/10.1002/14651858.CD006936.pub4
Markou A. (2008). Review. Neurobiology of nicotine dependence. Philosophical transactions of the Royal Society of London. Series B, Biological sciences, 363(1507), 3159–3168. https://doi.org/10.1098/rstb.2008.0095
National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion (U.S.), Office on Smoking and Health. (2004). Within 20 minutes of quitting. United States Public Health Service, Office of the Surgeon General. https://stacks.cdc.gov/view/cdc/41642
NHS Inform. (n.d.). Myths around stopping smoking. https://www.nhsinform.scot/healthy-living/stopping-smoking/when-you-stop/myths-around-stopping-smoking/
Velicer, W. F., DiClemente, C. C., Prochaska, J. O., & Brandenburg, N. (1985). Decisional balance measure for assessing and predicting smoking status. Journal of personality and social psychology, 48(5), 1279–1289. https://doi.org/10.1037//0022-3514.48.5.1279
World Health Organization. (2020). E-cigarettes are harmful to health. https://www.who.int/news/item/05-02-2020-e-cigarettes-are-harmful-to-health
World Health Organization. (2025). Tobacco. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/tobacco
World Health Organization. (2024). Tobacco: E-cigarettes — Questions and answers. https://www.who.int/news-room/questions-and-answers/item/tobacco-e-cigarettes
World Health Organization. (2024). WHO clinical treatment guideline for tobacco cessation in adults. World Health Organization. https://www.who.int/publications/i/item/9789240096431
World Health Organization. (2025). WHO European Region has the highest rate of tobacco use in the world, with an alarming rise in young people using e-cigarettes: global report warns. https://www.who.int/europe/news/item/08-10-2025-who-european-region-has-the-highest-rate-of-tobacco-use-in-the-world--with-an-alarming-rise-in-young-people-using-e-cigarettes--global-report-warns
Zamboni, L., Locatelli, F., Vesentini, R., Casari, R., Congiu, A., Guerra, A., Bettoni, D., Carli, S., Cappelletti, S., Melchiori, S., Campagnari, S., Verlato, G., Infante, M. V., & Lugoboni, F. (2025). Smoking-related gestures and anxiety: a preliminary study in treatment-seeking smokers. Frontiers in public health, 13, 1665612. https://doi.org/10.3389/fpubh.2025.1665612
Atenție! Orice informație medicală sau recomandare de sănătate conținută în prezenta broșură şi/sau alte materiale informative ale campaniei. „Viața fără tutun e mereu mai frumoasă" este pusă la dispoziție doar în scop informativ, nu reprezintă și/sau înlocuiește o consultație medicală și nu este menită să reprezinte îngrijire profesională calificată. De asemenea, informațiile medicale şi/sau recomandările de sănătate comunicate prin prezenta broşură și/sau alte materiale informative ale campaniei „Viața fără tutun e mereu mai frumoasă" nu înlocuiesc consultul medical de specialitate, diagnosticul și tratamentul oferite în mod direct de către un medic. Pentru orice problemă de sănătate și/sau orice recomandare în ceea ce privește starea dumneavoastră de sănătate, vă recomandăm să consultați un profesionist în domeniul sănătății. Nu vom fi responsabili pentru nicio plângere, niciun cost, pierdere sau vătămare directă sau indirectă care rezultă din bazarea pe orice informație/recomandare conținută de prezenta broşură şi/sau alte materiale informative comunicate în cadrul campaniei „Viața fără tutun e mereu mai frumoasă".